Numărul de mandate de supraveghere tehnică obținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de la instanțele de judecată, precum și numărul de persoane față de care s-au luat măsuri de supraveghere au scăzut anul trecut la mai puțin de jumătate față de 2017, potrivit raportului anual de activitate pe 2018 al instituției.
Codul de procedură penală prevede că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa, iar după momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate.
Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a avut în lucru anul trecut 357 de încheieri emise de instanțe și 42 de ordonanțe provizorii dispuse de procurori pentru interceptări de comunicații și înregistrări ambientale în dosare penale instrumentate de DNA, potrivit raportului privind activitatea desfășurată de instituție în 2017.
Forma în vigoare a Codului de Procedură Penală prevede că doar cei care au calitatea de inculpat în dosare penale trebuie informați că au fost interceptați și pot contesta măsura sau modalitatea de punere în aplicare a ei la judecătorul de drepturi și libertăți, normă care a fost declarată neconstituțională de către CCR în aprilie anul acesta.
Decizia Curții Constituționale de anul trecut care a avut ca efect faptul că procurorii nu au mai putut apela la SRI sau la alte servicii de informații pentru interceptări de comunicații a afectat operativitatea soluționării dosarelor aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție, care a fost nevoită să suplimenteze numărul de polițiști și să redirecționeze lucrători de la activitățile de cercetare penală.